STUDIU DE CAZ | Ce înseamnă să fii arbitru în România: meserie la fotbal, hobby în „alte sporturi”

Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.

Un arbitru care conduce un meci în Liga 1 la fotbal câștigă de cel puțin 10 ori mai mulți bani decât unul din volei, baschet sau handbal, care fluieră la același nivel. Singurul avantaj financiar al „oamenilor în negru” din celelalte sporturi este că nu își plătesc transportul, cazarea și masa

Meseria de arbitru presupune foarte mult stres, având în vedere faptul că omul cu fluierul în timpul unei întreceri sportive împarte dreptatea, iar de cele mai multe ori încheie prin a fi apostrofat. Pe cât de puternice sunt stările de tensiune pe care arbitrul le resimte în timpul unei competiții oficiale, pe atât de importante sunt și câștigurile pe care le obține în baza serviciului prestat. În România, un arbitru de fotbal are venituri care ajung și până la 3.500 de euro lunar, ne referim strict la meciurile conduse în țară, net superioare în raport cu salariul mediu, care se cifrează în jurul a 1.700 de lei. Arbitrii din „alte sporturi” se uită cu jind la colegii de fotbal, însă cei de top reușesc să treacă de 1.000 de euro cu meciurile conduse în cupele europene.

Din trei „rezerve” și un meci în Cupă, Balaci a adunat 6.970 de lei

Meseria de arbitru este de aproximativ doi ani și jumătate introdusă în nomenclatorul de meserii, iar în cazul fotbalului se poate folosi fără a greși termenul de „profesionism”. Într-un studiu efectuat de ProSport pentru perioada 29 august – 29 septembrie, cei mai importanți cavaleri ai fluierului au fost delegați, în medie la 3-4 jocuri, fie ca „principali”, fie ca „rezerve”. Înainte de a prezenta cele mai importante venituri trebuie subliniat faptul că inclusiv al patrulea arbitru, care rămâne între cele două bănci de rezervă în timpul meciului, pleacă de la eveniment satisfăcut cu suma pe care a încasat-o. La Liga 1, un „asistent” este răsplătit cu 1.780 de lei, astfel că ar fi suficiente și două delegări de acest gen într-o lună pentru a afirma că obține un venit decent pentru condițiile de trai din România. Spre exemplu, Marian Balaci (Drobeta Tr. Severin) a fost în perioada aminitită de trei ori „rezervă” la meciurile din Liga 1, a prins și un joc în Cupa României, astfel că după ce a tras linia a adunat 6.970 de lei.

Arbitrii de top au luat câte 9.820 de lei din țară și câteva mii de euro de afară

Dacă nu sunt suspendați, majoritatea arbitrilor de fotbal prind într-o lună cel puțin două delegări, dintre care una în mod cert ca „principal”. Baremul la Liga 1 pentru un arbitru central este în valoare de 4.910 lei, însă și arbitrul asistent are un venit considerabil, de 3.125 de lei. Din delegările la marginea terenului, Sebastian Gheorghe și Adrian Popescu au obținut câștiguri de 12.500 de lei în perioada 29 august – 29 septembrie.

Lotul de arbitri al Ligii 1 la fotbal este destul de numeros, dar nimeni nu rămâne pe dinafară. În prima ligă sunt doar nouă jocuri pe etapă, unde numai 18 centrali și 18 asistenți prind delegări, însă oamenii cu mai puține partide într-o lună la acest nivel mai primesc cel puțin un joc la Liga 2, unde nici acolo nu sunt de neglijat „salariile”: 1.630 de lei pentru un „central” și 1.330 de lei pentru un „asistent”. Cu câte trei partide la Liga 1 și una în eșalonul doi, respectiv Cupa României, Robert Dumitru și Adrian Comănescu au fost liderii câștigurilor în prima lună din această toamnă, cu câte 16.360 de lei. „Fluierașii” de top Alexandru Tudor, Cristi Balaj și Ovidiu Hațegan s-au oprit la venituri de 9.820 de lei din Liga 1, însă în cazul lor premiile s-au rotunjit cu câteva mii de euro după ce au fost delegați la jocuri din cupele europene sau meciuri ale echipelor naționale.

Arbitri avocați, polițiști și patroni de firme în handbal

Dacă în cazul fotbalului meseria de arbitru este foarte bănoasă, în schimb, cei din handbal, baschet și volei, alte jocuri sportive cu impact la public, susțin că jobul este mai degrabă un hobby. „Majoritatea arbitrilor au făcut handbal înainte de a porni pe acest drum. De fapt, sunt excepții rare de arbitri care să nu fi încercat mai întâi să parctice acest sport. A fi arbitru este un hobby, o chestiune de orgoliu, dacă nu am fost un jucător bun, încerc să mă agăț de această meserie”, a declarat, pentru ProSport, Alin Cârligeanu, șeful Comsiei Centrale a Arbitrilor de la handbal.

Comparând cu fotbalul, baremurile de arbitraj sunt de vreo 10 ori mai mici în handbal, baschet și volei. „Sunt foarte puțini arbitri care trăiesc din această meserie la handbal. Aproape în toate cazurile există și o a doua profesie. În corpul de arbitri avem polițiști, militari, avocați, funcționari publici, profesori, studenți, patroni de firme sau persoane care câștigă bani din diverse profesii liberale. De altfel, înainte să facem delegările, cu o săptămână și ceva înainte, îi întrebăm pe unii arbitri cum stau cu timpul liber, alții ne trimit email-uri de informare pentru a nu se trezi cu meciuri în zile în care nu se pot prezenta”, a susținut Alin Cârligeanu.

Bani puțini, dar cazare la minimum trei stele în volei

La handbal, baremul în Liga Națională este 400 de lei impozabil, adică 336 de lei net. Cele mai importante cupluri de arbitri au prins în prima lună a sezonului 2014-2015 câte 4-5 jocuri. România are șase cupluri cu ecuson EHF și IHF, astfel că lunar au și cel puțin un joc în cupele europene, în care baremul este între 300 și 800 de euro de persoană, în funcție de valoarea și faza competiției. Astfel, topul arbitrilor din România depășește 1.000 de euro venituri lunare.

Arbitrii din volei, baschet și handbal au baremurile substanțial mai mici decât cei din fotbal, dar sunt scutiți de plata cazării, a transportului și în cele mai multe cazuri și de masă. „Cheltuielile de transport se fac pe baza actelor justificative. Nu se decontează bilete de avion, ci numai de autobuz, de tren sau benzina. În acest ultim caz, se decontează contravaloarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri”, a precizat Alin Cârligeanu.

La volei este specificat în regulament faptul că arbitrii care vin de la o distanță mai mare de 100 de kilometri sunt cazați în hoteluri de minimum trei stele, iar pentru masă primesc între 55 de lei și 110 lei, dacă sosesc de la peste 350 de kilometri.
Baschetul românesc a votat la Adunarea Generală din 12 iunie 2013 ca plata arbitrilor în Liga Națională să nu se mai facă direct de către cluburi, ci prin intermediul federației, pentru a se elimina orice fel de suspiciune. Astfel, fiecare grupare plătește o taxă de participare, în trei tranșe, în funcție și de performanța pe care o face în sezonul respectiv. O echipă care se califică în play-off plătește anual 13.734 de euro, cea mai mare parte din sumă fiind pentru plata arbitrajelor. Cei trei arbitri dintr-un meci sunt răsplătiți în total cu 1.350 de lei (câte 450 de lei), din care fiecare își plătește impozitul.